eurobarometru-75%-dintre-romani-isi-doresc-renuntarea-la-leu-si-aderarea-la-zona-euro,-dar-69%-constientizeaza-ca-tara-lor-nu-este-pregatita-pentru-acest-pas-in-ultimul-an,-procentul-celor-care-isi-doresc-trecerea-la-euro-a-crescut-semnificativ.

Eurobarometru. 75% dintre români își doresc renunțarea la leu și aderarea la Zona Euro, dar 69% conștientizează că țara lor nu este pregătită pentru acest pas. În ultimul an, procentul celor care își doresc trecerea la Euro a crescut semnificativ.

Dintre toate cele opt state membre UE care au păstrat moneda proprie, românii sunt în topul favorabilității față de moneda unică, 75% dorind trecerea la euro, în creștere semnificativă față de anul trecut, când 63% din populație era pentru schimbarea Leului cu Euro. Totuși, 69% din populația României este conștientă de faptul că țara nu este pregătită de renunțarea la Leu.

Potrivit Eurobaromentrului, realizat pe parcursul lunii mai și publicat pe 21 iulie, românii sunt urmați de unguri (69%), croați (61%) și bulgari (54%).

Sondajul a fost realizat în șapte state membre care nu au adoptat încă moneda unică: Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Danemarca, care este al optulea stat membru UE care nu a adoptat moneda Euro și care nici nu are intenția de a face acest pas.

Deși pe medie, 57% dintre cetățenii celor șapte țări sunt în favoarea introducerii Euro, există variații mari de la țară la țară, în Cehia și Suedia majoritatea respondenților fiind împotriva ideii de renunțare la moneda națională. Însă în toate țările, cu excepția Republicii Cehe, a existat o creștere a proporției celor care sunt în favoarea introducerii Euro, comparativ cu 2020, chiar dacă majoritatea respondenților din fiecare țară consideră că introducerea monedei europene ar putea duce la o creștere temporară a prețurilor.

Pentru a deveni parte a monedei unice, o țară trebuie să îndeplinească un set de criterii, între care stabilitatea prețurilor, a cursului de schimb și a dobânzilor, un deficit fiscal mic, dar și o convergență reală ce presupune, potrivit studiilor BNR, o apropiere a nivelului de trai de cel al țărilor din Zona Euro. România a stabilit anterior 2024 ca termen limită pentru aderare, dar premierul Florin Cîțu a declarat la începutul anului că România nu va putea face acest pas mai devreme de 2027-2028.

Pe de altă parte, Bulgaria și Croația au fost admise în Mecanismul cursului de schimb (ERM II) și au șanse reale de aderare la Zona Euro în 2024.